Creaţia îi aparţine lui Edward Raymond Turner. În anii 1890, Turner a lucrat pentru Frederic Eugene Ives, un pionier al fotografiilor color. Cel mai probabil, el a fost inspirat de munca lui Ives, motiv pentru care a început să studieze procesul de separare a culorilor lucreze la un proiect ce avea să devină o premieră mondială.
Când a găsit rolele de film, angajatul muzeului, Michael Harvey , a crezut că este vorba de o încercare eşuată de a produce imagini în mişcare, dar la o analiză mai atentă el şi-a dat seama că este vorba de ceva cu adevărat unic.
Deşi cu ochiul liber filmul poate părea alb negru, fiecare cadru arată diferit. Acest lucru se datorează faptului că Turner a realizat fiecare cadru printr-un filtru de culoare.
După convertirea filmului la mărimea standard, şi după ce au aplicat corespunzător tehnicile de redare a culorii, restauratorii au reuşit să redea filmul exact aşa cum ar fi făcut-o şi Turner.
De remarcat, spun specialiştii, este şi faptul că aceste culori care apar în film nu au fost modificate în niciun fel. Dar ei suspectează că tehnica lui Turner a părut inutilă, având în vedere că el nu a reuşit să dezvolte un proiector potrivit.
În ceea ce priveşte conţinutul filmului, Turner redă o scenă cu familia, în care cei trei copii ai săi se joacă cu floarea-soarelui şi privesc cum înoată nişte peşti în acvariu.
Sursa: io9